Au existat întotdeauna femei care au compus muzică clasică. De ce nu știm de existența lor la fel cum știm despre existența bărbaților compozitori, este o întrebare la care vă las pe voi să răspundeți. Recent am descoperit o hartă creată de o profesoară de muzică din Valencia, Spania, în care au fost identificate 530… Citește în continuare Compozitoare de muzică clasică de origine română Mansi Barberis 1899-1986
Categorie: istoria muzicii românești
Muzica saloanelor boierești
Una din caracteristicile societății românești din epoca fanariotă este asimilarea formelor de viață și de cultură occidentale. Prin intermediul unor manifestări mondene însușite prin adopție se realizează treptat transformarea Țărilor Române, orientarea lor spre civilizația europeană. Una din formele acestui proces complex a constituit-o așa-numita muzică de salon. Curțile boierești nu aveau instrumentiști proprii precum… Citește în continuare Muzica saloanelor boierești
Meterhanea și Tabulhana – despre muzica otomană la curțile domnești din Principate
Cea mai importantă formație importată din Istanbul la curțile principilor de la București și Iași era orchestra de ceremonii, sau așa-numita „muzică turcă a domnului”, formată, la rândul ei, din două orchestre: meterhaneaua sau muzica de curte (numită și orchestra domnească) și tabulhanaua sau muzica militară a ienicerilor. Primite în dar de la Înalta Poartă… Citește în continuare Meterhanea și Tabulhana – despre muzica otomană la curțile domnești din Principate
Muzica laică la curțile domnești și boierești din Valahia și Moldova în epoca fanariotă
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea apărea la Viena lucrarea istorică cu titlul „Fr.J. Sulzer în Dacia Cisalpină și Transalpină” ( Geschichte des transalpinischen Daciens, das ist, der Walachey, Moldau und Bessarabiens im Zusammenhange mit der Geschichte des ubrugen Daciens als ein Versuch einer allgemeinen Dacischen Geschichte, mitkirtischer Frenheit entworfen, von F.I.Sulzer, ehemalingen… Citește în continuare Muzica laică la curțile domnești și boierești din Valahia și Moldova în epoca fanariotă
Repere ale muzicii creștine.
Niceta de Remesiana Cea mai proeminentă figură a cântării creștine pe teritoriul sud-est European este episcopul Niceta de Remesiana (336? 340? - 414), de formație latină, cu larg orizont cultural, teoretician și creator (psalmist), căruia contemporanii îi laudă acțiunea de impunere a formelor muzicii creștine; mai mult, Niceta face operă de educație muzicală, atât în… Citește în continuare Repere ale muzicii creștine.
Începuturile muzicii creștine la proto-români
Până la încheierea procesului de etnogeneză, începutul secolului al X-lea, creștinismul daco-roman a trecut prin mai multe faze, cu implicații nemijlocite asupra muzicii. Faza precreștină sau a creștinismul ilegal pare a data din momentul pătrunderii legiunilor romane pe teritoriul Daciei. În rândul trupelor, s-ar fi aflat adepți ai noii religii, care, de la om la… Citește în continuare Începuturile muzicii creștine la proto-români
Etnogeneza muzicii românești
Când și cum s-a format muzica românească? Este muzica noastră o artă tânără, sau a parcurs un itinerar ce atestă o venerabilă vârstă? Își datorează individualitatea unor sinteze străvechi, sau unor influențe relativ recente? Iată câteva din numeroasele întrebări care preocupă în cel mai înalt grad atât pe specialiști, cât și pe iubitorii de… Citește în continuare Etnogeneza muzicii românești
Despre Muzică 