Compozitoare de muzică clasică de origine română: Dora Cojocaru

S-a născut în 1963, la Baia Mare. Este absolventă a Academiei de muzică “Gh.Dima” din Cluj-Napoca – specializarea compoziție muzicală la clasa lui Cornel Țăranu. De asemeni, a urmat aceeași specializare la Academia de Muzică din Köln – la clasa lui Johannes Fritsch. A obținut numeroase premii şi burse (Tempus în 1991, D.A.A.D. în 1992, Soros în 1992, Heinrich Böll în 1993, E.M.E.F.A. în 1993, Rotary Club în 1993, Gaudeamus în 1994, Atelierhaus Worpswdede în 1995, Socrate/Erasmus în 1999). A participat la diferite cursuri de specializare (cu Paul Méfano, Dieter de la Motte, James Wood etc.). Foarte activă, a participat la congrese, work-shop-uri, comunicări științifice, a semnat publicații în reviste de specialitate. Creația sa (în domeniul cameral, coral, simfonic, vocal-simfonic, de operă) este promovată prin imprimări radio, TV şi CD. A colaborat la WDR5 Köln. Şi-a susținut un doctorat în muzicologie/stilistică la Academia de muzică din Cluj-Napoca, cu lucrarea (tipărită ulterior la Cluj, în 1999), Creația lui György Ligeti în contextul stilistic al secolului XX.

Singura carte despre Ligeti din peisajul muzicologic românesc a fost recompensată cu un Premiu al UCMR. A promovat în cadrul catedrei de compoziție a Academiei de Muzică „Gh.Dima” din Cluj-Napoca la gradul de conferențiar universitar.

În calitate de conferențiar, Dora Cojocaru a gândit compoziția, istoria și teoria muzicii în România și a fost invitată să susțină cursuri, workshop-uri și conferințe în mai multe țări europene. De asemenea, a fost membru al juriului pentru diferite concursuri artistice și a colaborat cu Westdeutscher Rundfunk din Germania. Din 2002, susține cursuri și prelegeri la diferite instituții academice din Montreal (McGill University, Concordia University, LAMBDA, Pierrefonds Cultural Centre) și își continuă cariera ca compozitor și profesor independent. Elevii ei sunt astăzi artiști realizați sau iubitori de muzică entuziaști.

Creația sa cuprinde:

Muzică de cameră

• Trei lieduri / pentru voce si pian (versuri de A. Dumbrãveanu) / 1987
• Eleusis / pentru doua percutii si pian / 1988

• Cantos / pentru voce si violoncel / 1990
• Panglici / sextet (flaut, clarinet, corn, vioara, violoncele, pian) / 1992
• Cantos ll / pentru voce si clarinete / 1992
• Poarta soarelui / pentru flaut, timpani si ucelli / 1992
• Trills / trio de coarde / 1992
• A3 / pentru clarinet, pian si percutie / 1993
• Sh’ma Itamar / pentru flaut si chitara / 1993
• Cvartet de coarde nr.1 / cvartet de coarde / 1994
• Epitaf ll / pentru pian / 1988 / rev. 1995
• Concertare / cvartet de alamuri  / 1995
• Fragmenti / pentru trombon / 1996  
• 5 Momente efemere / cvintet de suflatori / 1996
• Fragmenti… pro musica nova / pentru clarinete, pian si percutie / 1996
• Cvartet de coarde nr. 2 …esser loro Padre, Guida ed Amico! / cvartet de coarde / 1996
• …on revient toujours!  / pentru clarinet si ansamblu de camera / 1996
• Refrene / pentru clarinet / 1997
• Red/Rouge/Rot / pentru oboi / 1998 
• Qu.-Sax.  / cvartet de saxofoane / 1998
• Short Poem for T.J. / pentru patru voci / 1999
• Sh’ma Itamar / pentru flaut si fagot /1998
• Trio Violinissimo / trio de coarde /1998
• Gymels for Gemini / pentru viola da gamba si lauta /1999
• Briefe nach Deutschland / pentru violoncel (cu o varianta pentru viola da gamba) / 2000
• Amintiri din Apuseni / pentru flaut / 2000
• Die andere Seite der Stille / pentru oboi, vioara, viola si violoncel / 2001
• Basler Konzert pentru trombon si ansamblu cameral / 2002
• De doinit / pentru flaut si clavecin / 2003
• Etudes oubliées / pentru cvartet de clarinete sau cvartet de fagoti / 2003
• Virelais et Virelangues / pentru voce si ansamblu de camera / 2004
• Clopote si orgi / pentru orga, doua pozitive de orga si clopote / 2004
• Schattenspiel / oboi si clarinet / 2004
• Venedig / pentru soprana, flaut traversier, violoncel baroc si clavecin / 2005
• Im Garten / pentru soparana, tenor, flaut traversier, violoncel baroc si clavecin / 2006
• Sunflower Ritual / pentru vibrafon, marimba, tom-toms si chimes / 2006
• Insects, Bugs and Other Species / trio de clarinete / 2007
• Three Sketches for a Fussy Winter / pentru ansamblu cameral / 2008)
• Dans in doi / pentru flaut traversier si clavecin / 2008
• Polovragi / pentru percutie solo / 2010
• Chemari / pentru alphorn (sau trompeta) si orga / 2014
• Mnemosyne / pentru clarinet solo /2014
• A.D.A. Trio / pentru trompeta, vioara, si pian / 2016
• Cicadamania / pentru clarinet, trombon, pian, vioara si violoncel / 2018

Muzică pentru cor

• Trei coruri / pentru cor de copii (versuri folclorice) / 1984
• Suitã de cântece pentru copii / pentru cor de copii si pian (versuri folclorice) / 1987
• Dupã melci / pentru cor de copii (versuri de Ion Barbu) / 1987
• Nu sunt singur  / pentru cor mixt (versuri de Lucian Blaga) / 1988
• Doctorul Aumãdoare (muzica de scena pentru teatru de papusi) / 1988
• Colinda (Iesi, Ioane, pan’ afara) / pentru cor mixt (versuri folclorice) 2010
• Madame S. – Gros Grand Gras Grain – Kiki et Coco / pentru cor mixt (pe jocuri de cuvinte) 2018

Muzică simfonică, concertantă,  vocal-simfonică și de operă

• Structuri / pentru orchestra / 1985
• Luci, soare, luci / cantata pentru cor si orchestra de copii (versuri folclorice) / 1986
• Bocet pentru Manole / cantata pentru doi solisti vocali si ansamblu instrumental  / 1987
• Vitalitate! / pentru orchestra de coarde / 1991
• Riga Crypto și lapona Enigel / opera de camera (dupa Ion Barbu) / 1994
• Galgenlieder in der Nacht  / cantata de camera pentru voce si ansamblu instrumental / 1995
• Dati-mi lampa lui Aladin / cantata de camera (versuri de E. et D. Botta, Trakl, Rilke si Ady) / 1998
• Violinissimo / pentru orchestra de camera / 1998
• Concert pentru percutie si orchestra / 1999
• Concert pentru oboi si orchestra / 2001
• O mein Bruder / cantata de camera (versuri de E. et D. Botta, Trakl, si Rilke) – versiune noua / 2006

Reflectarea unor posibilități perspectivale ale modernismului muzical în activitatea componistică și teoretică a Dorei Cojocaru se leagă de stadiul actual al câmpului estetic contemporan. Relațiile intrinseci și extrinseci surprinse în sfera esteticului de azi denotă prevalența momentelor conflictuale pe traiectoria axei de la grotesc la absurd evidențiind totodată condensarea spațio-temporală a corespondențelor și interferențelor multicolore cu alte câmpuri socioumane. Investigațiile teoretice și practice, implicit creațiile propriu-zise ale compozitoarei ne edifică în legătură cu modalitățile prin care modernismului de ieri și de astăzi validează într-un sens nou permanența frumosului muzical. Delimitând semantica noului de acea a noutății inversând dictonul non nova sed nove în non nove sed nova, autoarea cantatei de cameră Dați-mi lampa lui Aladin se bazează pe experiența bogată a pleiadei de frunte ale modernismului din mijlocul secolului trecut. Sunt edificatoare aceste referințe, ele marcând mutațiile structural-istorice ale relației dintre cuvânt și melodie în redarea mesajului . Analizând experiențele inedite ale lui Stockhausen, autoarea arată că ele sunt „pe de o parte, încercări de depășire a problemelor apărute în muzica serială scrisă pentru ansambluri mari, iar pe de alta parte, relevă preocuparea compozitorului pentru a impune o nouă estetică muzicală, în care realitatea artistica, oricât de neobișnuită și de incomodă ar fi, trebuie să se identifice cu frumosul. Atitudinea critică a lui G. Ligeti la adresa unui frumos convențional îmbrăcată într-un înveliș ludic ne apropie de ars poetica muzicală a autoarei: „Muzica să nu fie normală” – afirmă compozitorul – „să nu fie bine crescută, să nu aibă cravata legată frumos”. Dora Cojocaru adaugă: „De aici rezulta și caracterul de „expresionism rece” al acestei muzici, realizat prin exacerbarea sentimentelor până dincolo de propriul lor sens, în care formularea super-expresivă nu este decât un gest încins aflat sub un glob transparent de gheață. Permanentul aspect „iluzionist” al creației lui Ligeti conduce la o restaurație a tehnicilor tradiționale abordate, în care elementele deja cunoscute sunt integrate organic celor originale, astfel încât tot ceea ce în alt context s-ar considera depășit, devine aici inovație. Polisemia temperamentală și caracterologia emoțională a vocilor în creațiile camerale vocal instrumentale ale lui Ligeti autoarea se referă la piesele Aventures și Nouvelles Aventures. Similară importanță se acordă sintaxei și semanticii poliglote partiturilor vocale ale lui Luciano Berio. „Renunțând sa se piardă în manipulări mecanice cu sunetele seriei, el va încerca să creeze un alt tip de gramatică muzicală, care are la baza improvizația controlata, montajul sau colajul (sublinierea noastră, St.A. În creațiile sale … „textul reprezintă practic punctul de pornire al lucrării. El este defalcat în silabe și foneme sau mixat cu propriile sale traduceri în alte limbi cu ajutorul aparaturii electronice. Lărgind perioada analizată de Cojocaru – anii 55-70 – continuăm mutațiile structural-istorice ale relațiilor cuvânt-sunet pe mai departe. ( Sită de in : scrieri despre muzică / Ştefan Angi)